Povesti

I took a pill in Timisoara

Desi le era din ce in ce mai bine, fata tot ingrijorata era pentru el . Incepuse tratamentul de la psihiatru si era un picut cam high mai tot timpul. Ea se bucura pentru ca iubitul ei se simtea mult mai bine , dar ceva o macina desi psihiatrul o asigurase ca in 4 luni se va face bine : parintii lui cum vor reactiona la aflarea vestilor?

Respir incet

De ce totul trebuie sa se rezume la o iubire , patimita , si… din obligatie? Oare asta simt acum sau e doar mirajul unei dureri prea mare in suflet ? De ce eu ? De ce trebuie mereu sa sufar si sa plang , dar de data asta nu o sa se mai intample lucrul acesta. Am sa pun punct, mi-am jurat ca nu o sa mai fiu papusica draguta de portelan care este intoarsa cu cheita dupa poftele oricui , fie si a persoanei iubite, pentru care mai acum ceva timp eram dispusa sa imi smulg inima din piept si sa i-o facut cadou.

Alta veste bomba, alt inceput de zi promitator stricat de problemele lui, mai exact de problemele lui cu familia, un alt motiv de cearta. DE CE trebuie eu sa fiu bagata in cacatul asta? De ce trebuie eu sa fiu la mijloc , un pansament pentru inima lui franta, aceste intrebari ma framanta de ce va timp ,CE AR TREUBI SA FAC? Sau mai bine zis ce voi face?